Faceți clic aici pentru a instala Silverlight*
RomâniaModificare|Toate site-urile Microsoft
Microsoft
Antipiraterie 
|Pentru parteneri|Microsoft România

Informații de natură juridică privind combaterea pirateriei

Cumpărături online

Cum să afli?

Resurse

Informații juridice

Administrarea licențelor

Pe această pagină
Rolul guvernului în eforturile de combatere a pirateriei softwareRolul guvernului în eforturile de combatere a pirateriei software
Tratate internaționaleTratate internaționale
WIPO - World Intellectual Property OrganizationWIPO - World Intellectual Property Organization
Acordul TRIPSAcordul TRIPS
Protecția drepturilor de autor asupra programelor de calculatorProtecția drepturilor de autor asupra programelor de calculator

Rolul guvernului în eforturile de combatere a pirateriei software

În economiile care se dezvoltă rapid datorită Internetului, dezvoltării de software și invențiilor high-tech, membrii guvernului s-au străduit să faciliteze creșterea industriei.

Membrii ai guvernelor naționale și ai unor organizații internaționale, aflați în poziții ierarhice diferite, sunt angajați în eforturile de a proteja drepturile proprietății intelectuale, în lupta contra pirateriei și susțin că respectă legile de autor în cadrul propriilor organizații.

În SUA, rolul guvernului de a asigura legalitatea produselor software a prins formă în ultima decadă printr-un număr de legi referitoare la copyright, ordine ale executivului și forțe de ordine formate pentru a combate activitatea crescută de contrafacere în întreaga lume.

Tratate internaționale

Protecția eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală este esențială pentru dezvoltarea continuă a comerțului electronic internaționa și a noilor economii. Internetul oferă o mulțime de oportunități pentru dezvoltatorii de produse, servicii și tehnologii de creație în vederea partajarii pe tot globul. Totuși, creatorii de proprietate intelectuală din întreaga lume au nevoie de asigurarări că produsele minții lor sunt protejate adecvat.

Mai sunt multe de făcut pentru protejarea deplină a copyright-ului de soft; totuși, această protecție continuă să fie întărită.

WIPO - World Intellectual Property Organization

WIPO este o organizație specializată din Statele Unite însărcinată cu promovarea protecției proprietății intelectuale în întreaga lume și administrarea câtorva tratate de proprietate intelectuală. În prezent WIPO are 170 de membri.

O parte importantă și permanentă a activităților WIPO în promovarea protecției proprietății intelectuale este dezvoltarea și aplicarea normelor și standardelor internaționale. Organizația administrează în prezent tratate care stabilesc drepturi recunoscute pe plan internațional și standarde comune pentru protejarea lor. Astfel, statele care le semnează sunt de acord să aplice standardele pe propriile teritorii.

Două tratate referitoare la proprietatea intelectuală așteaptă în prezent ratificarea de către statele membre. Așa cum am menționat mai sus, ele au fost ratificate în Statele Unite. Acestea sunt World Copyright Treaty (WCT) și WIPO Performances and Phonograms Treaty (WPPT). WIPO funcționează în asociație cu World Trade Organization (WTO) pentru a proteja drepturile de proprietate intelectuală.

Acordul TRIPS

Acordul Trade-Related Aspects of Intellectual Property Rights (TRIPS) este un acord între toți membrii WTO de a cere protecție și aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul TRIPS, intrat în vigoare la 1 ian. 1995, este cel mai complex acord multilateral asupra proprietății intelectuale. Acordul acoperă zone ale proprietății intelectuale cum sunt drepturile de autor și cele conexe (de exemplu, drepturile de producător, ale caselor de discuri și companiilor de difuzare radio și televiziune).

Țările membre WTO continuă implementarea completă a acordului TRIPS deși aceste țări trebuie să ia în considerație noile clauze care vor adapta TRIPS mai bine la economia digitală. Microsoft sprijină încorporarea tratatului WIPO copyright și a WIPO Performances and Phonograms Treaty în TRIPS.

Protecția drepturilor de autor asupra programelor de calculator

Un comentariu realizat de avocat Ema Cațichi

Dreptul de autor este în prezent reglementat de Legea nr. 8 din 14 martie 1996 care a intrat în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial.

Articolul 1 al acestei legi recunoaște și garantează dreptul de autor asupra operelor de creație intelectuală, literară, artistică sau științifică, opere enumerate în Art. 7 din lege, articol care menționează la lit. a) și programele pentru calculator.

Ca și alte opere protejate, precum scrierile literare, operele de artă plastică, operele cinematografice, programele pentru calculator sunt opere de creație intelectuală (conform Art. 7 din lege), rezultat nu al unei munci mecanice, executate cu mijloace tehnice obișnuite sau cu ajutorul unor cunoștințe ce stau la îndemâna oricui. Programele de calculator sunt opere de creație intelectuală, a căror valoare nu este dată de suportul material pe care programul în sine este fixat și nici de munca depusă pentru realizarea acestor suporturi numite generic CD-ROM-uri. Valoarea protejată de lege este chiar creația intelectuală originală concretizată în programul pentru calculator.

În exprimarea Articolului 72 din lege, "protecția programelor de calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicații și sistemele de operare exprimate în orice fel de limbaj, (...), materialul de concepție pregătitor, precum și manualele."

Mai mult chiar, legea română protejează programele de calculator "independent de valoarea și destinația lor" concretă. Protecția acordată de lege nu se oprește numai la obiectul dreptului de autor. Este protejat deopotrivă și titularul acestui drept, autorul programului de calculator respectiv.

Potrivit legii (Art. 12 din Legea dreptului de autor), autorul programului are dreptul de a decide dacă, în ce mod și când va fi utilizată opera sa, inclusiv de a consimți la utilizarea operei de către alții. Acest drept general dă naștere, în temeiul Art. 13 și 73 din lege, la alte drepturi distincte și exclusive ale autorului de a autoriza:

1.

reproducerea integrală sau parțială a programului de calculator;

2.

difuzarea programului de calculator;

3.

importul, în vederea comercializării pe teritoriul României, a copiilor programelor de calculator realizate cu consimțământul autorului.

Consimțământul pe care titularul dreptului de autor îl dă unei persoane pentru a putea reproduce, folosi, difuza sau importa copii ale unui program de calculator, se concretizează în practică în licențe. Ele sunt documentele care probează că reproducerea, folosirea, difuzarea etc. a unui program de calculator de către o anumită persoană s-a realizat cu consimțământul autorului. Pentru a dovedi că persoana în cauză este cea care a obținut licențele respective, ea trebuie să probeze acest lucru cu facturi de cumpărare sau cu alte documente de proveniență.

Lipsa licențelor echivalează cu lipsa autorizării din partea autorului. Importanța acestor licențe este evidentă, întrucât desfășurarea activităților menționate fără aceste licențe, reprezintă infracțiuni.

Potrivit Art. 142 din Legea nr. 8 din 1996, "constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la trei ani sau cu amendă de la 700.000 lei la 7 milioane lei, dacă nu constituie infracțiune mai gravă, fapta persoanei care, fără a avea consimțământul titularului drepturilor recunoscute:

a) reproduce integral sau parțial o operă;

b) difuzează o operă;

c) importă în vederea comercializării pe teritoriul României, copii de pe o operă;"

Așa cum arată Art. 14 alin. 1 din lege, "prin reproducere se înțelege realizarea uneia sau mai multor copii ale unei opere, în orice formă materială, (...), precum și stocarea permanentă sau temporară a acesteia cu mijloace electronice." Prin difuzare legea (Art. 14 alin. 2) înțelege "distribuirea către public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vânzare, închiriere, împrumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit."

Potrivit Art. 144 din legea dreptului de autor, în cazul reproducerii sau importului neautorizat de programe de calculator, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, respectiv a titularilor de drepturi. Același text legal stabilește însă că în cazul difuzării acestor programe, prin vânzare, prin închiriere etc. acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.

Protecția acordată de legea română a dreptului de autor operează atât asupra operelor si titularilor de drept români cât și asupra străinilor și a operelor create de aceștia. Conform legii , "străinii, titulari ai dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, beneficiază de protecția prevăzută prin convențiile, tratatele și acordurile internaționale la care România este parte, iar în lipsa acestora, beneficiază de un tratament egal cu cel al cetățenilor români, cu condiția ca aceștia să beneficieze, la rândul lor, de tratament național în statele respective." Aceeași protecție este recunoscută și prin legea de reglementare a raporturilor de drept internațional privat care stabilește că "drepturile de autor (....) ale persoanelor juridice străine sunt ocrotite pe teritoriul României, conform legii române și convențiilor internaționale la care România este parte".

Statul român este de asemenea semnatar al Acordului privind relațiile comerciale dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii ratificat de Parlament prin Legea nr. 50 din 1992. Conform Art. 8 din acest Acord, prevede că fiecare dintre părți asigură protecția drepturilor de autor aparținând titularilor din celălalt stat semnatar, în condițiile paragrafului 2 lit. a) pct. i din scrisoarea anexată acestui Acord. Așa cum stabilește textul menționat, se bucură de această protecție atât programele de calculator cât și titularii drepturilor de autor. Titularilor le este recunoscut expres dreptul exclusiv de a împiedica existența și difuzarea pe teritoriul României a copiilor neautorizate ale programelor de calculator ce le aparțin.

Acordul menționat face trimitere la Convenția de la Berna, pentru protecția operelor literare și artistice, stabilind expres faptul că "programele de calculator vor fi protejate ca opere literare" ceea ce înseamnă că vor beneficia de toate mijloacele de protecție acordate acestora din urmă. Convenția de la Berna, ratificată (în ultima ei formă revizuită, de la Paris) de statul român prin Legea nr. 77 din 1998, ratificată de asemenea și de statul american, obligă statele semnatare la protejarea reciproca a drepturilor de autor asupra "tuturor lucrărilor din domeniul literar, științific și artistic, oricare ar fi modul sau forma de exprimare" (Art. 2 din Convenție), opere enumerate ulterior în mod exemplificativ. Deosebit de important pentru asigurarea cadrului legal de protecție a drepturilor de autor este Tratatul TRIPS, semnat și ratificat de statul român. Conform Art. 11 alin 2 din Constituția României "tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern al țării".

Pentru valorificarea acestor dispoziții legale, titularii drepturilor de autor recurg la acțiunile legale ce se impun, în funcție de constatările organelor de control și de cercetările ulterioare efectuate în fiecare caz în parte. Așa cum arătam mai sus, protejarea drepturilor de autor și a titularilor acestor drepturi se concretizează într-o primă și necesară etapă, în efectuarea de inspecții de depistare a cazurilor de încălcare a acestor drepturi. Astfel, de la începutul anului 2000, autoritățile române au efectuat peste 200 de controale la utilizatorii și distribuitorii de software. Fără a anula competența generală a organelor de poliție în observarea și controlul aplicării legislației, Legea nr. 8/1996, în Art. 138 lit d), stabilește că Oficiul Român pentru Drepturile de Autor are dreptul și, în același timp, obligația de a exercita funcții de observare și control asupra activităților ce pot da naștere la încălcări ale legislației dreptului de autor și a drepturilor conexe. De asemenea, Art. 138 lit. f) stabilește că ORDA încheie procese-verbale de constatare a încălcărilor legii, în condițiile prevăzute de Codul de Procedură Penală, sesizând apoi organele competente în cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu. Potrivit Art. 145 din lege, actele încheiate de ORDA urmează regimul prevăzut de Art. 214 din Codul de Procedură Penală.



©2015 Microsoft Corporation. Toate drepturile rezervate. Contactați-ne |Condiții de utilizare |Mărci comerciale |Declarație de confidențialitate