Raportare de sustenabilitate: stimularea schimbării pentru o lume mai durabilă
Ce sunt standardele de raportare a sustenabilității?
Standardele de raportare a sustenabilității oferă un cadru pentru măsurarea, gestionarea și dezvăluirea impactului general al activităților de mediu, sociale și economice ale unei organizații pe planetă. Aceste standarde sunt proiectate pentru a asista organizațiile în îndeplinirea obiectivelor globale de sustenabilitate, cum ar fi îmbunătățirea transparenței operaționale și a responsabilității, măsuri îmbunătățite de performanță de sustenabilitate și structuri de guvernanță mai puternice.
În plus, standardele de raportare a sustenabilității pot ajuta organizațiile să identifice domenii de îmbunătățire în operațiuni, să își reducă amprenta de carbon, să gestioneze riscurile mai eficient, să creeze valoare comună cu părțile interesate și să le consolideze reputația față de angajați, clienți, investitori și public.
Printre exemplele de standarde și cadre de raportare a sustenabilității se numără Inițiativa globală pentru raportare (GRI), Sustainable Accounting Standards Board (SASB) și Organizația Internațională de Standardizare (ISO). Fiecare standard de raportare oferă seturi diferite de criterii privind inițiativele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG), cum ar fi:
- Strategii de atenuare a schimbărilor climatice
- Gestionarea resurselor naturale
- Practici de muncă
- Politici pentru drepturile omului
- Inițiativele privind componența și diversitatea consiliului de administrație
- Măsuri de siguranță a produselor
- Protocoale de supraveghere a lanțului de aprovizionare
Originile standardelor de raportare a sustenabilității
Mișcarea de raportare a sustenabilității poate fi urmărită încă din anii 1960 în Europa și anii 1980 în Statele Unite, când organizații precum Greenpeace au început să promoveze o mai mare transparență în ceea ce privește impactul corporativ asupra mediului. Ca răspuns la creșterea presiunii, mai multe corporații mari au început să dezvăluie public informații despre performanța lor de mediu.
Accentul timpuriu al acestei mișcări a fost în primul rând pe performanța de mediu, de exemplu, emisiile de carbon, utilizarea apei și gestionarea deșeurilor. Cu toate acestea, în timp, aceste rapoarte au evoluat pentru a include considerații mai ample, cum ar fi problemele sociale și economice. În mare parte responsabile pentru această schimbare sunt schimbarea atitudinilor față de dezvoltarea afacerilor și creșterea cererii publice pentru ca întreprinderile să recunoască responsabilitățile față de societate.
În prezent, raportarea voluntară a sustenabilității este obișnuită în rândul companiilor cotate la bursă, cu multe organizații care urmăresc asigurarea de la terți pentru a oferi credibilitate suplimentară dezvăluirilor.
De ce sunt importante standardele de raportare a sustenabilității?
Rapoartele de sustenabilitate oferă informații esențiale despre activitățile unei organizații legate de conservarea resurselor naturale, reducerea poluării, atenuarea schimbărilor climatice, protecția drepturilor omului și alte aspecte ale dezvoltării durabile. De asemenea, acestea servesc ca instrument pentru înțelegerea efectelor deciziilor unei organizații în ceea ce privește operațiunile de afaceri și performanța în timp.
Prin raportarea sustenabilității, firmele pot stabili în mod eficient ținte sau criterii de referință pentru care pot fi trase la răspundere în ceea ce privește obiectivele de performanță pe termen lung, de exemplu, îmbunătățirea eficienței resurselor, reducerea factorilor de risc sau progresul în călătoria lor către zero emisii nete.
În plus, prin furnizarea de rapoarte complexe care detaliază inițiativele de sustenabilitate, firmele pot atrage potențiali investitori care preferă să aibă de-a face cu întreprinderi responsabile din punct de vedere social, prietenoase cu mediul.
În cele din urmă, aceste standarde și cadre permit organizațiilor să se evalueze față de colegii din sectorul de activitate. Acest lucru permite organizațiilor să identifice unde pot fi făcute schimbări în procesele operaționale pentru a îmbunătăți performanța în toate domeniile afacerii.
Care sunt cele mai frecvente standarde de raportare a sustenabilității?
Există mai multe standarde de raportare a sustenabilității care au devenit obișnuință pentru organizații și firme. Printre cele mai acceptate standarde se numără Inițiativa globală pentru raportare (GRI), Sustainability Accounting Standards Board (SASB) și Organizația Internațională de Standardizare (ISO).
- Inițiativa globală pentru raportare (GRI). GRI oferă unul dintre cele mai vechi cadre de raportare a sustenabilității. Acesta oferă îndrumări cu privire la subiecte precum drepturile omului, standardele de muncă și guvernanța corporativă. Din cauza complexității, GRI este utilizat de obicei de organizații medii și mari.
- Sustainability Accounting Standards Board (SASB). SASB a fost creat în 2011, cu accent pe impactul financiar al durabilității, cu alte cuvinte, modul în care angajamentul unei organizații față de practicile durabile îi afectează rezultatul final. Acest standard oferă 13 măsurători de contabilitate per sector de activitate care pot fi utilizate pentru a raporta cu exactitate performanța unei organizații.
- Organizația Internațională de Standardizare (ISO). Standardele ISO, cum ar fi 14001:2015 și 26000:2010, au fost dezvoltate pentru a oferi instrucțiuni pentru sistemele de management de mediu și, respectiv, pentru responsabilitatea socială a corporațiilor (CSR). Aceste standarde acoperă subiecte precum drepturile omului, practicile de muncă, protecția mediului, siguranța produselor și controlul calității și practicile de operare corecte.
Fiecare dintre aceste standarde aduce ceva unic și important pentru eforturile de raportare a sustenabilității, iar standardul cel mai potrivit pentru o anumită organizație depinde de necesitățile specifice ale organizației.
Cum să alegeți un cadru sau un standard de raportare a sustenabilității
Unele cadre de raportare a sustenabilității se concentrează pe furnizarea unei prezentări în ansamblu a progresului general, în timp ce altele oferă detalii despre anumite domenii sau proiecte. Cadrul sau standardul pe care îl alegeți ar trebui să corespundă nevoilor specifice, astfel încât să puteți raporta cu acuratețe obiectivele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și performanța în timp.
Atunci când alegeți un cadru de raportare ESG sau un standard, există câteva lucruri pe care ar trebui să le luați în considerare:
- Tipul și dimensiunea organizației, deoarece diferite tipuri de organizații au cerințe de raportare diferite.
- Publicul țintă dorit pentru rapoarte, astfel încât informațiile corecte să fie capturate și difuzate.
- Ce metodologie va fi utilizată pentru a determina materialitatea, adică procesul de identificare și prioritizare a celor mai importante probleme ESG ale unei organizații.
- Amploarea și complexitatea evaluării materialității.
- Câtă pondere se acordă contribuțiilor părților interesate.
Avantajele și dezavantajele raportării sustenabilității
Raportarea sustenabilității este o modalitate foarte bună pentru firme de a demonstra modul în care acordă prioritate practicilor ESG, dar vine și cu unele provocări potențiale.
Avantajele raportării sustenabilității
Cu raportarea sustenabilității, organizațiile pot să:
- Îmbunătățească procesele de luare a deciziilor de afaceri.
- Îmbunătățească reputația mărcii.
- Obțină un avantaj competitiv pe piață.
- Crească eficiența operațională și reducă costurile.
- Consolideze comunicarea cu participanții direct interesați externi.
Dezavantajele raportării sustenabilității
Pe de altă parte, printre potențialele dezavantaje ale raportării de sustenabilitate se numără:
- Investiții semnificative în timp și resurse.
- Provocări legate de colaborarea inter-organizațională și acuratețea datelor.
- Stabilirea așteptărilor nerealiste ale părților interesate.
- Dificultăți la măsurarea impactului în anumite zone.
- Lipsa unui standard universal de raportare.
Provocări asociate standardizării raportării sustenabilității
Raportarea de sustenabilitate este o fațetă importantă a durabilității corporative, deoarece ajută investitorii și părțile interesate să înțeleagă mai bine progresele pe care organizațiile le fac în ceea ce privește inițiativele ESG. Cu toate acestea, există mai multe provocări asociate cu standardizarea raportării sustenabilității, inclusiv:
- Stabilirea factorilor de urmărit și raportat. Există adesea o lipsă de consens cu privire la ceea ce ar trebui inclus exact în rapoartele de sustenabilitate. Unele companii se pot concentra pe probleme de mediu, cum ar fi emisiile de carbon sau utilizarea apei, în timp ce altele măsoară performanța socială, cum ar fi diversitatea și inițiativele de incluziune. Acest lucru îngreunează compararea diferitelor companii în ceea ce privește responsabilitatea generală de mediu sau socială.
- Implementarea de practici unitare în sectoarele de activitate. Pentru a măsura cu precizie progresul de-a lungul timpului sau a compara cu nivelul de referință față de concurenți, ar trebui utilizate metodologii unitare atunci când se colectează date și se creează rapoarte de sustenabilitate. Desigur, nu toate organizațiile folosesc aceeași metodă pentru a colecta și analiza date, iar revizuirea practicilor individuale s-ar putea dovedi consumatoare de forță de muncă și de resurse.
- Asigurarea conformității cu reglementările. Standardizarea universală ar necesita un program de supraveghere la scară largă pentru a monitoriza riguros și a impune conformitatea. Acest lucru ar asigura o raportare corectă și ar împiedica organizațiile să falsifice procente sau să manipuleze seturi de date pentru a reflecta un profil ESG mai favorabil decât îl au de fapt. Cu toate acestea, ar fi nevoie de mulți ani și resurse semnificative pentru a implementa un astfel de program.
În timp ce conceptul de standardizare a raportării sustenabilității are beneficiile sale, există multe obstacole care trebuie abordate înainte ca protocoalele universale să poată fi aplicate în toate sectoarele.
Rolul tehnologiei în raportarea sustenabilității
Tehnologia joacă un rol din ce în ce mai important în raportarea sustenabilității. De exemplu, unele soluții de sustenabilitate ajută organizațiile să monitorizeze, să măsoare și să urmărească progresul obiectivelor ESG în mod corect și eficient.
Soluțiile cloud, cum ar fi Microsoft Cloud for Sustainability sunt proiectate să ajute organizațiile să unifice inteligența datelor, să construiască o infrastructură IT durabilă, să reducă impactul operațiunilor asupra mediului și să creeze lanțuri de valori durabile. De fapt, informatica în cloud în sine poate fi o tehnologie durabilă, deoarece mutarea sarcinilor de lucru locale în cloud poate reduce amprenta de carbon a întreprinderilor cu până la 98%.
Instrumentele de automatizare simplifică, de asemenea, fluidizarea proceselor care sunt adesea implicate în crearea rapoartelor de sustenabilitate, cum ar fi sortarea seturilor de date relevante, astfel încât să poată fi analizate mai eficient. Acest lucru este util în special atunci când aveți de-a face cu volume mari de informații complicate care pot dura mult timp pentru sortarea manuală.
Un alt instrument, Tabloul de bord al impactului emisiilor, permite organizațiilor să estimeze emisiile de carbon și emisiile pe care le-au economisit deja legate de utilizarea serviciilor cloud Microsoft Azure și Microsoft 365.
Tehnologia nu numai că a ajutat organizațiile să îmbunătățească acuratețea raportării, ci oferă și dovezi tangibile pentru auditurile terților, cum ar fi cele cerute de cadrele GRI, care adesea necesită dovezi împotriva KPI-urilor declarate atunci când fac afirmații despre practicile de afaceri durabile.
Pe scurt, tehnologiile oferă multe avantaje atunci când vine vorba de raportarea sustenabilității. Organizațiile pot utiliza tehnologia pentru a urmări impactul activităților asupra mediului, pentru a evalua oportunitățile în procesele operaționale și în ciclurile de viață ale produselor și pentru a dezvolta strategii concrete pentru a-și reduce amprenta de carbon.
Cum să navigați și să vă pregătiți pentru viitorul raportării sustenabilității
Pe măsură ce reglementările se schimbă și apar noile tehnologii, este esențial ca întreprinderile să fie la curent cu standardele de raportare a sustenabilității în evoluție.
Urmărirea legislației relevante și a inițiativelor guvernamentale care ar putea afecta afacerea, precum și progresul concurenților din sectorul de activitate, vă poate ajuta să anticipați și să vă pregătiți pentru potențialele schimbări înainte ca acestea să intre în vigoare.
O altă modalitate de a parcurge standardele emergente este prin colaborarea cu alte organizații din sectorul de activitate sau chiar cu cele din alte domenii. Parteneriatul cu experți din medii diferite poate oferi perspective unice asupra tendințelor pieței, progreselor tehnologice sau actualizărilor de reglementare care pot fi relevante pentru operațiunile organizației în viitor.
În sfârșit, investiția în soluții tehnologice care automatizează cerințele de conformitate este o modalitate eficientă de a vă pregăti pentru modificarea standardelor de raportare a sustenabilității. Nu numai că automatizarea economisește timp, dar reduce și riscul erorilor și neglijărilor care ar putea duce la amenzi costisitoare pe viitor.
Acestea sunt doar câteva strategii pe care companiile le pot folosi pentru a rămâne la curent cu schimbările de reglementare și pentru a se pregăti pentru viitorul raportării de sustenabilitate.
Aflați mai multe despre schimbarea cadrului de reglementare ESG din această serie de videoclipuri Să discutăm despre Sustenabilitate.
Întrebări frecvente
-
Standardele de raportare a sustenabilității oferă un cadru pentru măsurarea, gestionarea și dezvăluirea impactului general al activităților de mediu, sociale și economice ale unei organizații pe planetă. Aceste standarde sunt proiectate pentru a asista organizațiile în îndeplinirea obiectivelor globale de sustenabilitate, cum ar fi îmbunătățirea transparenței operaționale și a responsabilității, măsuri îmbunătățite de performanță de sustenabilitate și structuri de guvernanță mai puternice.
-
Există multe standarde de raportare a sustenabilității pe care organizațiile și firmele pot alege să le utilizeze. Printre cele mai acceptate standarde se numără Inițiativa globală pentru raportare (GRI), Sustainability Accounting Standards Board (SASB) și Organizația Internațională de Standardizare (ISO).
-
Cadrele ESG sunt linii directoare pe care companiile le folosesc pentru a raporta performanța lor non-financiară, în special în domeniile impactului asupra mediului, responsabilitatea socială și guvernanța corporativă. Aceste cadre oferă companiilor o structură pentru a colecta, analiza și raporta date relevante despre practicile lor ESG către investitori, părți interesate și public.
-
Există numeroase cadre de raportare a sustenabilității și, deoarece fiecare utilizează o metodologie unică și se concentrează pe măsurarea diferiților factori, organizațiile pot alege să folosească unul sau mai multe cadre în funcție de nevoile și obiectivele lor. Acestea fiind spuse, GRI este considerat în general cel mai utilizat cadru de raportare a sustenabilității și este utilizat de multe dintre cele mai mari companii din lume.
Follow Microsoft